miercuri, 25 martie 2020

Mesaj din partea supraviețuitorilor Grup Canal 77


În noaptea de 24/25 martie 2020, a decedat la Paris curajosul opozant şi scriitor Paul Goma. Ce nu au reuşit comuniştii în ţară și în exil, cu toate metodele lor de exterminare, a reuşit virusul Corona, într-un spital parizian, în libertate. 
În numele Grupului Canal ’77, din care am avut onoarea să fac parte, alături de Dan Niţă, Ion Marinescu, Raymond Păunescu şi Nicolae Windisch, cu toţii semnatari ai Apelului Goma, adresăm fiului, Filip-Ieronim, îndurerate condoleanţe pentru pierderea acestui om, model de curaj şi probitate pentru românii anticomunişti. Dumnezeu să-l ierte şi să-l hodinească!

Radu Negrescu-Suţu (Paris) şi Gabriela Niţă (Los Angeles) 

Paul Goma a urcat la Calidor



PAUL GOMA (2 octombrie 1935–25 martie 2020)

„nu uit și nu tac”
Aflu că noaptea trecută Paul Goma a urcat la Calidor. L-a ajutat un „agent chinez”, tot roșu, tot comunist, cu vreo două nume de cod, cretine: coronavirus/covid19. Când soarta e nenorocită, e până la capăt! Toată viața i-a fost distrusă de comunism, chiar și în exilul parizian, acolo unde a avut răgazul să privească în urmă și în adâncime cu multă seriozitate. Uneori cu ardoare. Dar dacă nu el, atunci cine ar fi fost mai îndreptățit?

Pavel îmi spune: ar trebui să plătească statul român incinerarea!
Sigur că ar trebui, așa cum ar fi trebuit să facă multe îndreptări statul român. Dar nu statul lui Iliescu-Băsescu-Constantinescu-Iohannis. Statul comunist drapat în statul de drept. Sau de drepți.
Scriu și parcă-l aud pe Goma. Ați fost neobosiți în a-l marginaliza, maimuțări, diaboliza, minimaliza, anihila, cot la cot cu Securitatea și cu postsecuritățile. 
Unii dintre voi l-ați tăcut (pentru că nu v-a tăcut el!), l-ați vrut uitat (pentru că el n-a vrut să uite nimic). Parcă și văd ce-o să scrieți, acum că nu mai e, cât de toleranți, de mărinimoși, de empatici cu suferința planetei. Ce de merite vă veți descoperi. Nici nu v-ar băga în seamă, să nu se enerveze. N-a suportat niciodată „purtătorii de cuvânt”, intermediarii, trepădușii. Cât a putut, s-a prezentat singur și o face până la sfârșitul sfârșiturilor. Scriitorul înseamnă cărțile lui. Pe care le citesc, încă, destui români. Scrisul-cititul înseamnă ne-uitare. Înseamnă: memorie.
A urcat la Calidor în ziua Buneivestiri. E un semn. Îl vom descifra noi, cândva.
Ce s-ar mai distra Goma acum pe seama noastră, dacă nu cumva, ușurat de durerile cărnii și-ale sângelui, s-a apucat să scrie ultima Carte.
Dumnezeu să-l ierte și să-l țină la loc cu lumină și odihnă!