sâmbătă, 14 decembrie 2013

în univers nu există sus-jos


iunie 2013, în univers(ul intim) nu există sus-jos, ci doar aparenţe şi profunzimi


echilibristică pe linia orizontului
(pseudobaladă pentru Craiova)


la capătul orizontului acolo
unde cerul şi câmpia se întrepătrund
ca îngheţata de fistic şi vanilie
oraşul câmpiei te aşteaptă 
cu istoria lui prăfuită
pe care unii o numesc măruntă
încrezuţii nu înţeleg câmpia
e de ajuns să urmăreşti venirea ploii
în iunie pe drumul ca o dâră de avion
între satul de câmpie şi oraşul de câmpie
din vâltoarea maşinii se răstoarnă 
norii munţi cu creste pleşuve
deasupră-ţi întoarsă câmpia
concert de clarinet în aer liber
sevele pământului atrăgând ploaia din
pământ către cer
sus verde ca în iunie dedesubt alb ca în ianuarie
e atât de imberbă câmpia
în Oltenia
poţi să ţipi cât să cutremuri
orizontul răsăritul şi asfinţitul 
nu vor fi mai vii de atât
nici Mozart nu s-ar auzi mai puternic
între anotimpuri
sus-jos-muntele-câmpia
sunt iluziile conformiştilor
oraşul este frumos şi viu
dar voi nu aţi lipit încă
timpanul de inima lui
între cer şi pământ
între pământ şi cer
oraşul este linia orizontului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu